Mi-am pierdut băiețelul… Și odată cu el m-am pierdut și pe mine… O mare parte din mine a murit odată cu el…
Pe 29 iulie îngerașul meu dulce trebuia să împlinească un anișor… TREBUIA… Dar datorită lumii în care trăim, o lume crudă și lipsită de scrupule, egoistă și murdară, negativă și indiferentă nu am mai ajuns să mă bucur împreună cu copilul meu de această aniversare.
Bebelușul meu a pierdut lupta cu viața și cu Sistemul în care trăim pe 21.05.2018. Medicii ar trebui să facă orice să îți salveze copilul, dar la noi în țară copiii sunt pe post de experiment pentru ei, sunt ca o statistică, un număr. Nu am dorit să fac public acest lucru, dar e prea mare durerea pierderii unui copil. Nu există o durere mai mare ca asta. E o durere sfîșietoare.
Nu pot să redau acum toate și cîte au fost de fapt, pentru că e prea dificil și nici nu se spune în cîteva cuvinte, și mi se sugrumă sufletul cînd îmi amintesc tot prin ce am avut de trecut cu micuțul meu pe coridoarele și in saloanele spitalelor, cînd bebelușul meu se usca în brațele mele, iar eu eram neputinciosă pentru că nu mai puteam face nimic, îmi rămînea doar să urlu de durere.
Cineva doarme liniștit și își continuă viața mai departe, ca și cum nu s-a întîmplat nimic, e sigur pe sine că nu poartă nici o vină, dar eu cum să trăiesc mai departe, ce să fac să învăț să trăiesc fără îngerașul meu, cum să rezist fără mirosul firav, atingerile dulci, privirile pline de dragoste, nevoia de atenție, gînguielile și silabele de MA-MA zise de copilul meu?
S-au gîndit vreodată medicii cum o mama care și-a pierdut copilul din vina lor, iese afară și e sfîșiată de faptul ca nu mai poate eși la plimbare cu bebe-ul ei, că nu îl mai poate tine în brațe, că nu il mai poate săruta, că nu va mai putea niciodată să îl invețe să facă primii pași, să rostească primele cuvinte, să vorbească, nu va putea să îi citească povești înainte de somn, nu îl va mai duce la grădiniță, iar la matineul de 8 martie acea mamă nu va mai primi de la puiul ei prima felicitare facută cu mînuțele lui dulci?
😭😭😭😭😭😭😭😭
Durere, dor, nebunie, neliniște, frică, furie, haos, asta e viața mea acum. Datorită lor Lumea mea a luat sfîrșit. Nu pot să rezist, nu pot să respir. Nu pot să redau în cuvinte ceea ce simt. Am un gol imens în suflet pe care nimeni și nimic nu îl poate umple. Peste pierderea unui copil nu treci! Moartea unui copil te schimbă pentru totdeauna, nu mai ești cea care ai fost, iar oricît de puternică nu ai fi peste asta nu treci. Nu ai cum, nu uiți, nu există nimic care să poată să șteargă durerea pierderii unui copil crescut în tine. Moartea unui copil nu e ceva peste care să treci după o anumită perioadă, durerea te urmărește toată viața. Acum viața mea este împărțită pentru totdeauna în Înainte și După.
P.S. Aveți mare grijă în mîinile cui vă încredințați sănătatea și viața copiilor D-voastră!!! Nu există un lucru mai de preț în toată lumea asta decât copiii.
Присоединяйтесь к ОК, чтобы посмотреть больше фото, видео и найти новых друзей.
Нет комментариев