Toata bucuria din lume sa fie a parintilor mei, mi-as dori! Parintii mei merita tot ceea ce e mai bun pe aceasta lume! A fi parinte este mult iar oamenii care m-au creat au fost parinti cu adevarat! M-au crescut si m-au educat cu dragoste!
Cu toţi zicem că nu trebuie să ne uităm în trecut...
Oare?
Trecutul, nu e decât amintirile cu care trăim.
Uneori amitirile sunt dureroase, altele frumoase,
acesta-i trecutul nostru despre care zicem noi că
nu trebuie să ne uităm...
Dacă nu ne-am uita în trecut, n-am ave amintiri. :)
Unii oameni intră în viața noastră neinvitați, nedoriți, ca mai apoi să
devină universul nostru.
Dar într-o zi ne părăsesc.
Ne părăsesc forțați de destin, independent de voința lor, fără a avea
șansa să își ia rămas bun. Ne părăsesc atunci când nu ne așteptăm și
poate când depindem cel mai mult de ei. Ne părăsesc luând cu ei și o
parte din sufletul nostru și din visele noastre.
Doare.
Cu toate acestea ne rămâne în urma lor o poveste, chiar dacă nu o
poveste cu final fericit. Ne rămân lecții de viață și amintiri
prețioase. Învățăm să iubim, să prețuim, să devenim dependenți, ca mai
apoi să învățăm să pierdem, să suferim și să devenim puternici.