Bună, sunt eu, soția ta, chiar dacă între timp am devenit mamă. Poate fizic și chiar și sufletește, m-am schimbat, însă tot a ta sunt. Deși îți par puternică, că mă descurc foarte bine cu toate, uneori mă cuprinde o disperare teribilă. Aș striga după ajutor, dar mi-e teamă că nu ai să mă auzi, sau și mai rău, ai să rămâi indiferent la strigătul meu.
Viața cu bebe acasă nu este atât de roz pe cât crezi. El nu este numai un zâmbet și un chiot toată ziua. Ai idee cât de obositor poate fi un copil care poate plânge fără oprire? Mai adaugă și vreo două nopți nedormite, plus câteva zile în care am apucat să mănânc doar câteva sendvișuri. Cred că știi deja că la un copil nu poți țipa, nu îl poți