SĂ NU-MI FI IEȘIT ÎN CALE ...
Să nu-mi fi ieșit în cale ,
Nu ți-aș mai fi cunoscut
Toate gândurile tale
Și-al tău chip neîntrecut ! ... ,
Să nu-mi fi ieșit în cale ,
Rămâneam și azi un om
Rătăcit prin căi astrale
Și nesăturat de somn ! ... ,
Să nu-mi fi ieșit în cale ,
N-aș fi stat îndrăgostit
De chipul măriei tale ,
Care m-a frapat cumplit ! ... ,
Să nu-mi fi ieșit în cale ,
N-aș mai sta, azi, nopți la rând ,
Să-ți veghez superbul care
Îmi încântă orice gând ! ... ,
Cred c-așa avu să fie ,
De-am ajuns, azi, să trăiesc
Zile pline de-armonie
Și de-un har dumnezeiesc ! ... ,
Cred că însuși Domnul face
Să fiu Omul fericit
Prin superbul tău ce-mi place
Veșnic, pân’ la infinit ! ... ,
Cred că n